Culturama, la puntea dintre storytelling și tehnologie

Avatar
decembrie 18, 2021
10 min read

În această toamnă, publicul festivalului de artă de la Clujotronic au putut intra în contact cu Organe ale sufletului, un proiect de Realitate Augmentată dezvoltat de Culturama ce a plecat de la lucrarea artistei Denisa Curte. Cu ajutorul artei digitale 3D, publicul și-a folosit propriile telefoane mobile pentru a interacționa cu varianta scalată și animată a acestuia.

Organe ale sufletului este formată din 212 desene create de către Denisa ca expresie artistică aflată la intersecția dintre rațional și emoțional.  Cu ajutorul AR-ului,  produsul artistic vizual a fost scos din sfera lui tradițională de prezentare și plasat pe un alt nivel de interacțiune și interpretare.

Pentru a afla mai multe despre proiect, dar și despre activitatea Culturama, am vorbit cu Anca Balaș, fondatoarea agenției, despre misiunea lor de a conecta artiștii cu instituțiile culturale, dar și cu tehnologii de ultimă generație, pentru a construi noi modalități de storytelling.

Povestește-mi puțin despre Culturama. Din ce nevoi a apărut, care e misiunea voastră și cum arată o zi obișnuită pentru voi?

Culturama este o agenție de strategie digitală culturală care acționează ca un liant între specialiștii în tehnologie și sectorul cultural. Misiunea companiei este de a crea modalități inovatoare de storytelling bazate pe tehnologie, cu scopul dezvoltării de audiențe culturale. Începem prin a contura un audit al nevoilor, identificăm resursele disponibile ale clientului și diferențiatorii acestuia, apoi conturăm strategia, găsim partenerii tech și creativi ideali pentru proiectul în cauză și, dacă este cazul, identificăm chiar și sursele de finanțare.

Nu am ajuns în acest punct întâmplător, ci e o dezvoltare organică a unor experiențe profesionale anterioare, în industrii precum gaming, entertainment și tech. Background-ul meu include și o perioadă de colaborare cu o echipă extraordinară de specialiști AR/VR, alături de care am avut ocazia să interacționez cu echipe manageriale muzeale, dornice de dezvoltarea propriilor oferte culturale. Am observat astfel dificultatea acestora de a implementa soluții digitale care să creeze experiențe inovatoare pentru vizitatori. Acesta este rezultatul unui număr de factori, de la lipsa competențelor digitale ale echipelor de management, până la insuficiența surselor de finanțare pentru proiectele culturale.

Prin Culturama, ne dorim să eliminăm o parte din blocaje, astfel încât să conturăm inițiative strategice personalizate, dar și să apropiem mediul privat de sectorul cultural, acoperind unele nevoi de finanțare.

Am observat pe parcursul timpului că există varii experiențe culturale bazate pe tehnologie care ulterior sunt fie uitate, fie adună praf în colțurile muzeelor. Unul dintre motivele care duc înspre o astfel de utilizare ineficientă a resurselor și ideilor este lipsa unui liant între instituția culturală și furnizorul de tehnologie. În momentul în care interesul este de a crea un proiect tech doar pentru a-l avea la portofoliu, fără o privire de ansamblu asupra nevoilor publicului și a modalităților optime de a comunica cu acesta, începem să vedem proiecte conturate doar de dragul tehnologiei, care la început impresionează, iar apoi devin scoase din uz.

Prin asumarea managementului de proiect și conturarea fiecărei colaborări pe baza unui audit, Culturama își propune identificarea echipelor tehnice și creative ideale pentru fiecare proiect în parte. Noi nu suntem furnizor de tehnologie direct, motiv pentru care nu vom crea niciodată proiecte potențial nepotrivite pentru simplul fapt că suntem specialiști într-o zonă tehnologică specifică. Misiunea noastră e de a identifica strategia optimă de storytelling tech pentru fiecare partener cu care colaborăm.

Cum pornește un proiect? Mergeți voi către instituții culturale sau au început și ei să vină înspre voi?

Suntem în primul an de activitate, iar în acest moment o parte din eforturile noastre sunt orientate în zona de business development, împreună cu cea de networking profesional. Suntem în discuții cu instituții culturale din varii orașe, alături de care încercăm să identificăm modalități de elevare a ofertei culturale prin digitalizarea unor segmente specifice din comunicarea cu publicul. E un proces de durată pentru că vrem să luăm în calcul toți factorii care pot contribui la dezvoltarea optimă a unui proiect, astfel încât să evităm utilizarea tehnologiei doar pentru a impresiona, greșeală frecventă în dezvoltarea produselor digitale.

Vom ajunge cu siguranță și în punctul în care instituțiile culturale vor veni către noi, conștientizând nevoia unui partener strategic în dezvoltarea digitală a propriilor oferte culturale, dar mai avem câțiva pași de făcut până acolo. Pentru o companie în dezvoltare e foarte important echilibrul între volumul de muncă asumat și abilitatea de a livra proiectele la standardele calitative promise. Acest echilibru se poate menține doar dacă dezvoltarea este organică, strategică și orientată spre client.

Avem două verticale de dezvoltare pe baza cărora lucrăm. Pe de-o parte ne orientăm înspre dezvoltarea proiectelor împreună cu sectorul cultural, unde rezultatul final va fi mereu sub umbrela unei instituții sau organizații culturale, dar sunt în lucru și proiecte proprii, ce vor fi promovate sub umbrela Culturama. Ne asigurăm astfel că nu depindem exclusiv de viziunea partenerilor, oferindu-ne suficient spațiu pentru a contura propria viziune legată de conectarea unui public tot mai inteligent și deschis către inovație, cu valori artistice și de patrimoniu.

Care este cea mai mare provocare pe care o aveți în îmbinarea artei tradiționale și a patrimoniului în general cu mediile digitale? Dar în colaborările cu industriile culturale?

Faptul că sectorul cultural este sub-finanțat nu este o noutate pentru nimeni. Proiectele orientate înspre valorile de patrimoniu au un anumit număr de potențiale surse de finanțare, dar cu siguranță nu suntem în punctul în care ne-am dori să fim. Așadar, una din marile provocări, care poate fi confirmată de către majoritatea specialiștilor din sector, este insuficiența metodelor de finanțare a proiectelor. Dar și aici există soluții.

Datorită faptului că background-ul meu include și o perioadă de 5 ani de dezvoltare în lumea fascinantă a companiilor de IT, privesc zona mediului privat ca pe o sursă excelentă de colaborare pentru sectorul cultural. Există multiple companii dornice să lucreze la brand-ul de angajator prin asocierea cu mediile digitale și zona culturală. Din fericire, acest segment devine din ce în ce mai “cool” pentru target-ul lor.

În ceea ce privesc colaborările cu industriile creative, e important de menționat că suntem foarte dornici să intrăm in contact cu specialiști tehnici și creatives, fie că discutăm de mici companii sau chiar de persoane individuale, specializate în domenii conexe. De la designeri (graphic, UI/UX, game, etc.), AR/VR developers, artisti 2D/3D, până la oameni de marketing sau PR, cu toții suntem storytellers.

În momentul în care avem o diversitate de opinii și viziuni în colaborările pe care le inițiem, șansele ca rezultatul final să fie de o calitate superioară cresc. Există și o categorie specială de vizionari care și-ar dori să contureze proiecte tech, având poate chiar o mică echipă la dispoziție, dar care nu au clienți sau nu știu cum să își finanțeze ideile. Mi-ar plăcea să existe discuții cu acest segment pentru că ei ar putea găsi în Culturama un partener alături de care să își cizeleze ideile și ulterior chiar să le finanțeze.

Cel mai recent proiect al vostru, Organe ale sufletului, a permis publicului să interacționeze cu lucrări ale artistei Denisa Curte cu ajutorul Realității Augmentate. A fost prezent la Clujotronic, un festival de artă digitală, precum și la Noaptea Albă a Galeriilor din Sibiu. Cum arată procesul de promovare al unui proiect, odată realizat?

Proiectul AR Organe ale sufletului a fost culminarea expresiei artistice cu același nume a Denisei Curte, expresie care până în acest an a existat doar sub forma unei colecții fizice de desene. Transformând unul din aceste ”organe” într-un obiect 3D animat, expunerea virtuală stradală a creat un acces facil la producția artistică.

Producția nu a fost pur și simplu adaptată noului mediu, ci recreată special prin noi modalități de manifestare a etosului artistic. Ne-am bucurat să vedem atât fericirea artistei de a-și vedea opera într-un nou plan de interacțiune, dar mai ales reacția publicului din Cluj-Napoca și Sibiu, care a putut interacționa cu sculptura digitală animată.

În cazul de față, promovarea proiectului a fost acoperită de cele două entități care l-au găzduit, respectiv Clujotronic și Noaptea Albă a Galeriilor (Sibiu), fiind vorba de  expoziții digitale limitate în timp și spațiu. Dar dacă discutăm de tipologia proiectelor mai mari,  cum ar putea fi cele finanțate de către AFCN, de exemplu, în structura de dezvoltare a unui proiect intră și o echipă dedicată care gestionează planul de promovare de la A la Z. Ne interesează în primul rând să corelăm obiectivul proiectului cu publicul țintă, astfel încât să beneficiem de o expunere în concordanță cu valoarea adăugată a produsului cultural.

Cum ai defini storytelling-ul în contextul noilor tehnologii? Cât de mult au schimbat acestea scena culturală?

Fiecare tehnologie de storytelling are avantaje care dacă sunt utilizate strategic, pot schimba societăți. De la apariția tiparului până la valul TikTok, modalitățile de comunicare au devenit tot mai sofisticate. Fiecare platformă de storytelling și-a adus aportul în modelarea generațiilor, iar noi suntem martorii unui nou val care permite imersiunea totală sau parțială în cadre imposibil de recreat până acum. În contextul noilor tehnologii, storytelling-ul încetează să fie liniar, iar consumatorul nu mai este pasiv. Pe parcursul secolelor, direcția de comunicare a fost pe linia emițător -> receptor, fie că discutăm de platforme precum print, radio, TV, sau chiar platforme de streaming. Suntem la începutul unei explozii digitale în care urmează să fim participanți activi la experiențele care anterior ne erau pur și simplu prezentate, fără a avea posibilitatea de a influența sau de a interacționa cu informația.

Cred că storyteling-ul în mediul cultural are patru stâlpi de susținere: conceptul, emoția, tehnologia și interacțiunea. Orice proiect strategic trebuie să își clarifice cele patru direcții, astfel încât să optimizeze rezultatele. Muzeele, de exemplu, au multiple posibilități de utilizare a noilor tehnologii, cu beneficii imense atât asupra publicului, cât și asupra propriilor instituții. Odată cu trecerea în următoarea etapă de evoluție a instituției culturale, vom putea observa că digitalizarea va înceta să existe ca tactică de sine stătătoare, locul ei fiind ocupat de către strategii digitale experiențiale.

Primele două segmente, ”conceptul” și ”emoția” pot fi conturate foarte bine de către echipele muzeale, ele fiind experte în curatorierea propriilor colecții. În schimb, ”tehnologia” și ”interacțiunea” trebuie alese cu mare atenție. Trebuie să ne gândim cum poate un obiect să spună o poveste, cum poate o tehnologie specifică să potențeze experiența sau cât de sustenabilă este tehnologia respectivă (nu vrem ca în 6 luni ea să fie redundantă). Există o multitudine de alte întrebări pe care trebuie să le analizăm în momentul în care decidem utilizarea unei zone tech specifice în storytelling cultural.

Scena culturală e în schimbare. Pe măsură ce actorii din industrie continuă să se specializeze, noile tehnologii vor funcționa ca potențiatori de experiențe și elevarea conștiinței colective se va realiza pentru acele comunități suficient de norocoase să aibă acces la ele.

În ultimii ani au apărut tot mai multe inițiative în zona de AR, VR și artă digitală, ceea ce mi se pare că arată un interes și o deschidere tot mai mare a publicului. Ce feedback primiți de obicei?

Tehnologiile imersive sunt în plină expansiune, iar ceea ce vedem acum este cu siguranță similar cu primele zile ale internetului. Știm cu toții că urmează o schimbare de paradigmă și urmărim cu entuziasm noi avansuri tehnologice, care potențează anumite direcții creative și introduc ușor, ușor tehnologiile în mainstream.

Există mai multe categorii de public, de la cei care interacționează cu zona digitală de mult timp, la cei care abia au început să descopere tehnologiile, odată cu creșterea numărului de evenimente care promovează arta digitală sau utilizarea AR/VR. Conform curbei de adopție a inovației, pare că întrăm în perioada ”majorității timpurii”, lăsând în urmă accesarea tehnologiilor doar de către ”early adopters”. Pe măsură ce industria identifică noi modele de business viabile, publicul devine tot mai receptiv la noile tehnologii, integrându-le organic în cotidian.

Într-adevăr, zona artistică este mult mai vizibilă în această perioadă, artiștii fiind de multe ori deschizători de drumuri, dar aplicabilitatea este mult mai vastă. Majoritatea persoanelor cu care interacționăm sunt în continuare la prima sau printre primele interacțiuni cu tehnologiile, dar schimbarea este palpabilă. Publicul devine tot mai educat, ceea ce înseamnă că și expectanțele cresc. Începem să depășim perioada în care tehnologiile erau impresionante prin natura lor, ceea ce înseamnă că nevoia de conținut de calitate și experiențe memorabile este în creștere. Așadar, apariția multiplelor inițiative în această zonă este benefică atât pentru public, cât și pentru creatori.

Ce proiecte pregătiți în perioada aceasta?

Suntem foarte ancorați în natura momentului tehnologic în care trăim. La nivel global,  începem să trăim în cea de-a patra revoluție digitală, în urma căreia nu vom mai experimenta lumea din jur niciodată la fel. Calculatoarele, internetul și apoi telefoanele mobile au schimbat modul în care ne raportăm atât unii la alții, cât și la contextele sociale în care trăim.

Tehnologiile imersive, ajutate de 5G, AI, ML, urmează să intre în mainstream și să estompeze delimitările dintre fizic, digital și biologic. Scopul agenției noastre e de a utiliza acest val tehnologic înspre conectarea societății cu sectorul cultural.

Un proiect de suflet la care lucrăm momentan va fi implementat în cursul anului viitor și va avea ca etos augmentarea culturală stradală. Va exista un moment într-un viitor nu foarte îndepărtat în care nu vom mai fi nevoiți să cautăm spațiile fizice ale muzeelor pentru a vedea artefacte sau a afla povești, un moment în care vom putea interacționa cu trecutul, viitorul, dar și cu lumi ipotetice fabuloase printr-o simplă accesare a unor straturi digitale. Spațiile educative nu vor mai fi constrânse fizic iar comunicarea cu publicul va fi experiențială.

Dacă printre cititorii acestui articol se numără persoane la fel de entuziasmate ca noi de potențialul de dezvoltare tehnologică al sectorului cultural, îi invit cu mare drag să mă contacteze pe LinkedIn, astfel încât să putem iniția noi colaborări creative. Aștept cu nerăbdare schimburi de idei și momente de brainstorming futurist.

Categorii:
Avatar
Alina Șincu

Cele mai noi articole

D Read More

Artă vizualămai 7, 2024

“Doar cu tine” în căutarea copilului interior

Proiectul meu, Doar cu tine, este o carte care are ca scop conștientizarea sinelui prin întâlnirea cu copilul interior, sub forma unei povești fantastice. Cele […]

N Read More

Teatruaprilie 17, 2024

Niște oameni mici – Hedda Gabler (r. Thomas Ostermeier), TNB

Privite în oglinda care reflectă aproape fiecare centimetru al spectacolului „Hedda Gabler” regizat de Thomas Ostermeier la TNB, personajele lui Ibsen par mici. Gesturile, salturile, […]

C Read More

Artă vizualăaprilie 6, 2024

Ca tânăr, ai nevoie de curiozitatea și curajul de a vedea cât mai multe cu cât mai puțin

Cine sunt? Mă numesc Matei Rădulescu, am 22 de ani și sunt proaspăt absolvent de Grafică în cadrul Universității Naționale de Arte din București, studii […]

S Read More

Filmmartie 27, 2024

Sărmane Oscar-uri

Cum se face că scriu mereu în perioada decernării premiilor, chiar dacă nu pot spune că acestea îmi captează interesul? Mai au oare relevanță aceste […]

Begin typing your search above and press return to search. Press Esc to cancel.

Sau caută un cunvânt cheie