Înainte de toate ar fi bine să știți cine sunt. Numele meu este Luiza, dar online mă găsiți sub pseudonimul Lidya Phille. Am terminat un program de masterat la Universitatea Națională de Arte București, la secția Grafică. Pentru că am ieșit din facultate cu toate bucățile cu care am intrat, țin să știe toată lumea că am diplomă de artist. Mai nou sunt șomer/ilustrator voluntar la Dissolved Magazine. Am fost multe până să ajung aici (fata de la pizza, doamna profesoară de TIC/Desen/Teoria filmului, ilustrator de cărți pentru copii, galerist amator). Am avut multe roluri pe scena vieții, dar prea puțin timp să mă obișnuiesc cu vreunul dintre ele.
Recent, colegii mei de la Dissolved Magazine m-au provocat să contribui la seria cu portrete de ilustratori, așa că o să vă povestesc despre proiectul meu de suflet – Straight to VHS. Dacă vreți, puteți doar să vă uitați la poze – nu vă judec, probabil și eu aș face la fel.
Inițial, Straight to VHS a fost doar o carte de benzi desenate. Benzile desenate/ilustrațiile la care lucrez (de fiecare dată când reușesc să scap din ghearele industriei HoReCa) prezintă experiența mea cu Borderline personality disorder (BPD), într-o formă vizual-narativă. Nu aveam în plan să transform proiectul într-o explorare a unei povești personale, dar se pare că, indiferent de cât de mult încerc să mă detașez de ceea ce scriu/desenez, viața tot vrea să imite arta. Și cine sunt eu să mă opun unei lighioane atât de feroce?
Straight to VHS este un proiect de bandă desenată care urmărește povestea lui Black Jack (personajul cu cap de iepure) și relația lui complicată cu lumea abstractă în care trăiește. Fie că e vorba despre abuz de substanțe, fie că urmări relațiile lui complicate cu celelalte personaje, Black Jack are mereu o privire tristă, îngrijorată (inserați aici o glumă bună despre cărți de joc/poker ca să pară că m-am gândit profund la numele lui și că nu a fost botezat doar după o piesă de la Death Grips pe care o ascultam în timp ce desenam).
Îmi e greu să vorbesc despre acțiunea propriu-zisă. Sunt de părere că un artist este cea mai nepotrivită persoană să facă asta. Totuși, îmi pare rău pentru cei care m-au întrebat (din politețe, cel mai probabil, sau poate chiar din curiozitate) Și, despre ce e banda ta desenată? De fiecare dată când încerc să vorbesc despre Straight to VHS, ajung să bombardez oamenii cu un monolog semi-incoerent (cred) despre muzică de lift și capitalism și alte lucruri care nu par că au legătură cu întrebarea inițială. Cred că, de data asta, o să las imaginile să vorbească de la sine.
Ilustrații, foto: Lidya Phille (@lidya_phille)