Mai știți cum în liceu toți copiii cool o ardeau Van Gogh? Sau cum termenul art hoe te ducea direct cu gândul la o tipă îmbrăcată într-un pulover galben tip H&M și mom jeans albaștri, parcă scoasă din cromatica Starry Night?
Vincent Van Gogh a reprezentat mereu o fascinație pentru diferite tipuri de public, ajungând parte din pop culture-ul mondial prin interesul pe care consumatorii și diferitele tipuri de media l-au arătat pentru viața și munca artistului. Expunerea lucrărilor sale a devenit aproape o fetishizare din partea muzeelor, galeriilor, post-modernismului și internetului, iar publicul este în continuare dornic de mai mult: sacoșe cu Noaptea înstelată, tricouri, șosete, vederi – un fel de Coca Cola al artei.
În cinema, viața lui Van Gogh a reprezentat subiectul mai multor filme tip biopic, niciunul prea inovativ sau interesant: Vincent (r: Paul Cox), Lust For Life (r: Vincente Minnelli), Van Gogh (r: Maurice Pialat), dar și subiectul a numeroase documentare.
Loving Vincent (r: Dorota Kobiela, Hugh Welchman) nu este un film atât de promițător, pe cât este o experiență cinematografică inedită. 125 de artiști au lucrat la acest ultra-tribut care este primul film animat în totalitate prin pictură manuală, fiecare cadru fiind realizat în stilul și cromatica care l-au consacrat pe Van Gogh.
Acțiunea se petrece la un an după moartea lui Van Gogh, când Armand Roulin, fiul unui poștaș, pornește în căutarea lui Theo, fratele lui Van Gogh, pentru a îi înmâna o scrisoare pe care pictorul nu a apucat să o primească vreodată. Armand devine interesat de cazul morții pictorului și începe un proces de detectiv neconvingător în care vorbește cu oamenii cu care Van Gogh și-a petrecut ultimele zile (persoane regăsite în faimoasele portrete ale pictorului) și încearcă să rezolve puzzle-ul misterioasei sinucideri, învârtindu-se în jurul conspirației conform căreia a fost o crimă mascată.
Ca acțiune, filmul nu are nimic interesant de arătat în afară de prezentarea conspirației apărută pentru prima dată în cartea biografică scrisă de Steven Naifeh și Gregory White și lansată în 2011. Plot-ul este constituit de acțiunea prezentă, încercările lui Armand Roulin de a afla mai multe despre moartea pictorului și flashback-uri care prezintă ultimele zile ale lui Van Gogh. Prezentul este color, flashback-urile alb-negru, o alegere estetică ușor de înțeles, dar chestionabilă pentru aspectul filmului. Peste 60.000 de scene pictate manual care hipnotizează publicul și, cu puțin noroc, îl face să nu mai fie atent la plot.
Festival Darlings este o mini-serie de cronici pentru filmele prezente în festivaluri românești, hand-picked de Călin Boto. Loving Vincent a deschis ediția din 2017 Anim’est.