Junun este produsul unei relaţii îndelungate, al unei colaborări intense și de succes dintre regizorul Paul Thomas Anderson și muzicianul Jonny Greenwood, cel din urmă realizând coloana sonoră pentru ultimele trei filme ale primului (Inherent Vice, The Master și There Will Be Blood). În mediumetrajul Junun, Anderson este novice din două puncte de vedere:
- Filmul este un documentar, gen inexistent până acum în filmografia sa. Junun aduce mai mult cu videoclipurile lui PTA, decât cu ce ne-a obișnuit până acum în materie de filme artistice: atent gândite, cu o imagine impecabilă și joc actoricesc de excepţie. Regizorul își schimbă de această dată abordarea faţă de subiecţii săi și nu se implică deloc în activitatea lor, ci își asumă o poziţie de spectator.
- Marchează prima oară când Paul Thomas Anderson renunţă la peliculă. Cu tot echipamentul video oprit în aeroport la aterizarea sa în India, el rămâne doar cu un camcorder și o dronă pentru toate zilele de filmare. Rezultatul este un documentar dinamic, care în comparaţie cu restul filmelor sale arată puţin neglijent, tinzând spre un stil laid-back și ludic.
Observând mai degrabă decât intervenind în poveste, abţinându-se de la a oferi o perspectivă subiectivă și de la a creea un context, filmul nu îţi oferă niciun backstory pentru personajele sale. Cu excepţia unor scene scurte în care le adresează protagoniștilor câteva întrebări despre longevivitatea muzicii în familiile lor, PTA se concentrează mai mult pe secvenţe aproape neîntrerupte în care aceștia, împreună cu Jonny, interpretează și înregistrează (într-un studio improvizat din castelul Maharajahului de Jodhpur) melodii de pe albumul ce împarte titlul cu cel al filmului. Aceste secvenţe alternează cu scurte cadre surprinse prin oraș, în care sunt urmăriţi protagoniștii în timp ce se plimbă pe străzile pieţelor și în timp ce își repară instrumentele, și panorame spectaculoase ale Rajahstanului.
Junun nu se ridică la calitatea celorlalte filme ale lui Paul Thomas Anderson, însă nici nu vrea să facă asta. E mai mult un exerciţiu, un experiment de a realiza un film care îţi transmite o stare și o energie specifică, fără a folosi prea multe informaţii și cuvinte. Junun lasă muzica să vorbească, te introduce în ritmul Orientului și se asigură că nu o să poţi sta locului pe scaunul de cinema.
Puteţi asculta albumul aici
