Expoziția „Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare” organizată de Muzeul Colecțiilor de Artă, în colaborare cu Fundația Ștefan Câlția și cu Galeria Posibilă, cuprinde unele dintre cele mai importante lucrări de pictură semnate de Ștefan Câlția alături de obiecte personale colecționate de acesta de-a lungul timpului. Obiectele joacă un rol fundamental în crearea lucrărilor, alegerea lor fiind determinată de personalitatea artistului. Întâlnirea dintre reflecția artistului asupra acestor obiecte și vizitatori va fi descoperită prin intermediul „Întâlnirilor Audio”, înregistrări cu artistul incluse în aplicația de mobil: izi.TRAVEL.
Pe parcursul a patru luni de expunere, între 20 mai și 20 septembrie 2017, spațiul expozițional va fi unul viu, însoțit de concerte, conferințe, întâlniri cu artistul, ateliere cu copii și numeroase activități deschise publicului.
Începem seria de interviuri cu oamenii ce au stat în spatele acestei expoziții cu Alexandra Manole, care ne-a vorbit puțin despre concept, importanța parcurgerii traseului expozițional și rolul obiectelor prezente în raport cu lucrările artistului.
Alexandra Manole, curator Galeria Posibilă și co-curator al expoziției
1. Cum a început totul?
A început cu invitația și propunerea Lilianei Chiriac (curator al expoziției și șef secție, Muzeul Colecțiilor de Artă) de a organiza o expoziție cu Ștefan Câlția în muzeu. Apoi, împreună cu Matei Câlția (coordonator al proiectului și galerist, Galeria Posibilă) am început să ne gândim la ce ar fi mai potrivit pentru acest moment și pentru acest muzeu. Din discuție în discuție, observând atelierul și obiectele cu care se înconjoară pictorul, dar și specificul muzeului care aduce împreună colecții diverse ca medii și obiecte, am ajuns la concluzia prezentei expoziții, cea care discută despre relația dintre pictor și obiectele din jurul său. Nu e vorba despre un spirit de colecționar de obiecte. El nu e un colecționar. Ștefan Câlția adună în jurul său obiecte care îi plac ca formă și estetică, îi transmit valorile și evocă o lume, un gând, un personaj. Nu e vorba de colecții în serie, obiecte de același tip, ci, din contră, de obiecte foarte diverse, dar firesc puse împreună cu arta lui Ștefan Câlția. Ajungând la acest subiect, am făcut o mică cercetare în ceea ce privește atât conceptul de colecție în general, cât și cel de colecție a unui artist. Barbican Center a organizat o expoziție pe această temă, Magnificent Obssesions. The Artist as Collector, în care a discutat despre colecțiile unor artiști precum Andy Warhol, Sol LeWitt sau Pae White, prezentând totodată diverse apropieri față de obiect și felul în care artiștii folosesc aceste colecții. Apoi, întorcându-mă în atelierul lui Câlția, am selectat toate obiectele despre care îmi doream să aflu mai multe, fără a le pune, în acest stadiu, în legătură cu lucrările. Apoi, pe măsură ce am făcut înregistrările pentru izi.travel, am început să mă gândesc și la lucrări și la felul în care cele două elemente se leagă în cadrul expoziției.
2. Cu ce este diferită expoziția aceasta față de expozițiile Ștefan Câlția din trecut?
Felul în care Matei Câlția, împreună cu echipa, a gândit întregul proiect face ca această expoziție să împrietenească publicul, vizitatorul, cu arta lui Ștefan Câlția, atât prin felul în care e pusă împreună, cât și prin tot ceea ce îi stă alături: aranjarea întregului spațiu, promovarea, produsele conexe, evenimentele și atelierele cu copii. Apoi, expoziția e diferită prin identitatea vizuală creată de Serioja Bocsok care reflectă conceptul curatorial și îl prezintă unui posibil public (pe stradă ori online) pe care dorim să îl atragem către muzeu. De la bun început ne-am dorit ca expoziția să fie cât mai bine făcută, după standardele pe care fiecare din noi le aveam, în bucățica de care ne ocupăm.
Fiecare expoziție în sine e diferită. Fiecare expoziție aduce o altă perspectivă asupra artistului, alte lucrări, alte interpretări curatoriale. Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare aduce legătura dintre obiecte și lucrări, dar și un mod de expunere și un design expozițional integrat, realizat de arh. Irina Nemțeanu. A fost prima dată când am lucrat cu un arhiect în realizarea expoziției. Până acum doar am citit despre design expozițional și cât de mult contează în punerea în spațiu al conceptului curatorial. Acum, am și experimentat și înțeles cât de necesară e colaborarea dintre arhitect și curator.
De asemenea, expoziția are un nivel auditiv prin care vizitatorul are acces la o serie de înregistrări cu Ștefan Câlția – Întâlniri audio, disponibile pe platforma izi.travel. Au fost ore de înregistrări, din care am selectat în jur de trei minute pentru fiecare obiect/element din lucrare în parte. Apoi, Alexandros Raptis a editat fiecare înregistrare pentru a fi gata pentru vizitator/ascultător.
3. De ce este important ca oamenii să folosească aplicația izi.travel pentru a parcurge expoziția?
Am gândit expoziția pe mai multe nivele de citire. Poți să o parcurgi doar privind. Apoi, poți să parcurgi expoziția și, în timp ce privești, să-l asculți (la căști) pe Ștefan Câlția. Acest strat aduce, în plus, reflecțiile, gândurile și perspectivele pictorului asupra obiectelor, persoanelor, ori elementelor din pictură. Ele nu explică lucrările și nici legăturile sugerate în parcursul expozițional. Rămâne tot la vizitator să creeze legături și să privească cu propriile gânduri. Mai ales să privească. Spre exemplu, în Întâlniri audio, asculți întâlnirea lui Ștefan Câlția cu Moise Lazăr, cum a făcut desenul de cojoc, dar și ce îi transmite această întâlnire, acum. Mai departe, ascultând și alte înregistrări, uitându-te în sală, vei vedea că desenul nu e aleatoriu pus aici, el comunică cu lucrările, fotografiile și înregistrările din jur.
4. Ce rol au obiectele prezente în expoziție în înțelegerea artei lui Ștefan Câlția?
Obiectele îți oferă o posibilă comunicare cu arta lui Ștefan Câlția. Totodată, ele plasează pictorul într-un discurs mai larg de mediere și influențe. Așa cum spuneam, obiectele sunt diverse. Ele nu aparțin unei clase. În expoziție nu e vorba de colecție ca acumulare de elemente de același tip. Colecția e dată de unitatea de gândire, motivația și selecția făcută de Ștefan și Livia Câlția – pentru că adunarea obiectelor nu e un act solitar. Apoi, obiectele sunt importante pentru că vorbesc despre pictură, dar și despre valorile patrimoniale pe care unele dintre ele le au. Pana de gâscă apare în muzeu în relație cu o lucrare care vorbește despre alb, despre lumină și pensulație. Alte obiecte însă, precum vasele de glăjerie, vorbesc atât de istoria sticlăriei transilvănene, despre manufactură și imperfecțiunea în relație cu lumina, cât și despre aprecierea funcției obiectului în care pui flori din grădină.
Așadar, expoziția e o invitație la a privi și a asculta, a crea propriile legături dintre lucrările și obiectele expuse și astfel, de a-ți pune propriile gânduri alături de ceea ce vezi și auzi.
Expoziția este deschisă până pe 20 septembrie, la Muzeul Colecțiilor de Artă
Program de vizitare: de sâmbătă până miercuri între orele 11.00 – 19.00
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif bilet întreg: 10 lei (cu reducerile obișnuite)
