Zece Decembrie de George Saunders, traducere de Radu Șorop, Black Button Books, 2017, București;
Pentru proza scurtă românească, 2017 va rămâne anul în care acest gen subapreciat a primit, în sfârșit, atenția și recunoașterea pe care le merită. Cele două numere din revista de povestiri iocan și volumele de proză scurtă de debut, împreună cu cele ale unor autori consacrați și cu premiile pe care acestea le-au primit, stau ca dovadă a depășirii etichetei de gen minor pe care proza scurtă o avea. Creșterea interesului editorial pentru volumele de povestiri s-a manifestat și în zona traducerilor. Prozele scurte ale unor autori străini au tot apărut la noi sub diverse forme, în reviste, în antologii sau ca volume de sine stătătoare, dar ce a adus 2017 nou a fost un număr semnificativ de traduceri din prozatori contemporani importanți. În această direcție, un mare merit îl are editura Black Button Books care după doar un an de existență și mai bine de o duzină de titluri publicate a reușit să fie mai relevantă decât multe edituri mainstream cu pretenții.
Pe lângă antologiile și colecțiile de eseuri de la Black Button, traducerile din autori americani contemporani de proză scurtă au o contribuție importantă la îmbunătățirea dialogului cu alte spații culturale pe care literatura noastră tot se chinuie să îl întrețină. Volumele de proză scurtă au apărut în colecția CTRL+F, coordonată de John Freeman, scriitor și critic american. Implicarea lui Freeman, fost editor al revistei Granta, cu toată experiența sa, mai ales în ceea ce privește literatura americană, mi se pare un alt plus pe care Black Button Books îl aduce pieței noastre editoriale. Un astfel de volum apărut anul trecut la Black Button Books este și colecția de povestiri Zece Decembrie a scriitorului american George Saunders.
Deși volumul său de debut, CivilWarLand in Bad Decline, se află de aproape doi ani pe rafturile de literatură în limba engleză a librăriilor din România, Saunders a rămas, în lipsa unei traduceri, destul de necunoscut publicului român. Odată cu publicarea volumului Zece Decembrie, dar și cu câștigarea celebrului Man Booker Prize 2017 pentru primul său roman, Lincoln in the Bardo, prozatorul american a intrat cu adevărat în atenția cititorilor din țara noastră. Premiul de anul trecut vine ca o confirmare a talentului său inovator și completează o lungă serie de distincții pe care Saunders le-a primit pentru proza sa – printre care amintim de PEN/Malamud Award câștigat în 2013. Zece Decembrie este al patrulea volum de povestiri al lui George Saunders după CivilWarLand in Bad Decline, Pastoralia, In Persuasion Nation.
Cele zece texte ce alcătuiesc această carte, apărute anterior în reviste precum New Yorker, Harper’s sau McSweeney’s, compun o imagine a societății contemporane, dar, în același timp, arată cititorilor și cum s-ar putea transforma aceasta. Volumul poate fi privit și ca o retrospectivă a ultimei jumătăți de secol în literatura americană, cu mențiunea că Saunders face mai mult decât să aducă un tribut înaintașilor săi scriitori. Aceste două chei de lectură sunt complementare. Modul în care sunt povestite și abordate anumite subiecte reflectă tocmai tradițiile literare între care prozele acestea se mișcă. George Saunders face parte dintr-o generație considerată a fi al doilea val de scriitori postmoderniști americani1 și apreciată pentru suflul nou adus acestei literaturii care ducea lipsă de puțină varietate. Saunders are, într-adevăr, disponibilitatea de a căuta formule noi și de a-și duce povestirile la următorul nivel prin tot felul de strategii narative. În Zece Decembrie se observă cel mai bine inovația la nivelul formei și modul în care scriitorul sfidează atât convențiile realimului, cât și cele ale literaturii SF, căci acestea sunt tradițiile de care aminteam mai sus și cu ale căror elemente se joacă Saunders.
Diversitatea mediilor sociale – și a personajelor aferente – din Zece Dcembrie îndreptățește eticheta de „scriitor al timpurilor noastre” pe care a primit-o Saunders într-o cronică din The New York Times, citată și pe coperta a patra a cărții. Aventura aceasta textuală prin straturile Americii contemporane devine o sursă de variație stilistică și tematică. După cum afirmam mai sus, modul acesta de a privi proza lui Saunders ca o reflecție a societății de astăzi este strâns legată și de anumite tendințe literare. Unele povestiri (Cățeluș, Acasă) sunt în spiritul realismului târziu de secol douăzeci american, apropiindu-se de linia Carver–Ford, cu familii disfuncționale afectate de sărăcie și de decizii greșite. Proze ca Evadare din Cap-de-Păianjen, Însemnări despre Fetele Semplica, și Apel într-o mai mică măsură, ar putea fi categorisite ca SF, cu tente de distopie, fiind mai degrabă începutul unui scenariu al unui viitor sumbru decât realizarea deplină a acestuia.
Și totuși, povestirile din Zece Decembrie sunt mai mult decât niște pastișe. Saunders se folosește de aceste tradiții literare doar ca să le depășească. Prozatorul american este un bricoleur care, adăugând și câteva elemente personale, face un colaj din ce are la îndemână, iar rezultatul, deși nemaivăzut, îi apare cititorului destul de familiar. Deși descrierea aceasta (cam didactică ce-i drept) nu îl diferențiază prea mult pe Saunders de masa de scriitori postmoderniști, el se depărtează de aceștia prin subtilitatea demersului său literar. Saunders încercă în fiecare text să nu epateze cu inovațiile sale. Chiar și în prozele sale „cuminți”, mai realiste, George Saunders găsește o modalitate de a plusa la nivelul formei. De exemplu, Turul de onoare, o proză solidă despre curajul unui adolescent de a încălca regulile atunci când vecina sa este aproape răpită, are un ritm alert în care perspectiva naratorială se tot schimbă între băiat, fată și agresor, limbajul suferind mutații în fiecare parte pentru a surprinde cât mai verosimil gândurile personajului în cauză. Și dacă tot vorbim de limbaj nu pot să nu apreciez modul în care traducătorul Radu Șorop a trecut peste provocările limbajului lui Saunders aflat mereu într-un proces de reinventare. Mi se pare că acest lucru se vede mai ales în felul în care au fost adaptați toți termenii inventați de scriitorul american (mai ales în Evadare din Cap-de-Păianjen).
Personaje pline de umor, simple, ușor naive, dar cu cele mai bune intenții, puse față-n față cu dezumanizarea unei societăți obsedate de control și progres. Acest amalgam este numitorul comun al celor zece texte din Zece Decembrie. Tatăl din Însemnări despre Fetele Semplica, povestirea sub formă de jurnal, acționează din dragoste atunci când încearcă să-și facă fata cea mare fericită prin adoptarea unei practici la modă printre bogații orașului, și anume aceia de a angaja fete imigrante (fete semplica sau FS) care să stea zi și noapte pe peluza lor, asemenea unor pitici de grădină. Chiar dacă este o persoană care pare că justifică o formă modernă de sclavie, el nu este niciodată pus într-o situație în care să poată fi judecat. Motivul este simplu și face parte din originalitatea vocii lui Saunders. Autorul este plin de compasiune față de toate personajele sale și acest lucru se poate observa în mai toate prozele din Zece Decembrie. Totuși, atunci când Saunders devine critic față de societatea din care face parte, satirizând-o prin aceste personaje de o naivitate inocentă și dezarmantă, nu o face de pe poziția unei instanțe morale, ci din înțelegere față de toți oamenii care greșesc.
Am speranța că George Saunders va deveni un autor familiar publicului român și îndrăgit de acesta, cu cele zece povestiri servind ca etalon de proză scurtă pentru scriitorii noștri. Zece Decembrie este, cu siguranță, doar primul volum din opera lui Saunders care va fi tradus la noi. Până când ne vom delecta cu romanul său care, prin diferite tipuri de texte, spune povestea morții fiului lui Abraham Lincoln sau cu prozele la fel de inventive din celelalte volume să savurăm aceste zece povestiri care spun mai multe despre noi decât credem. Zece Decembrie are meritul – pe lângă cel de a fi un spectacol literar și lingvistic – de a reliefa prin umor absurditatea unor practici și atitudini sociale ca rasismul, de exemplu, iar din acest motiv George Saunders va fi relevant mult timp de acum înainte.
- Scott D. Yarbrough, George Saunders în Critical Survey of Short Fiction, editat de Charles E. May, Vol. IV, Salem Press, Ipswich, Massachusetts, 2012, p. 1473;
Zece Decembrie se poate achiziționa de pe Cartepedia.
