unteatru pune punctul pe (in)dependent

octombrie 26, 2020
4 min read
unteatru cinematic

Combustibilul care alimentează unteatru este nebunia frumoasă a unor oameni care cred în puterea teatrului de a schimba lumea. Reper important pe harta sectorului cultural independent, inițiativa regizorilor Andrei și Andreea Grosu a polarizat în jurul său, de-a lungul celor zece ani de existență, un număr mare de artiști – unii abia ieșiți de pe băncile facultății, iar alții aflați deja la vârsta maturității artistice.

Marea familie unteatru, așa cum o numesc fondatorii spațiului din strada Sfinții Apostoli nr. 44, a luat, timp de nouă zile, parte la ș.a.m.d. – un performance unic în România, transmis 24/7,  live din sala de spectacol. Premisa este simplă: în fiecare zi, începând cu data de 13 octombrie, de la ora 9:00 dimineața și până târziu în noapte, o cameră video a transmis nonstop imagini cu diferiți membri din familia unteatru. Actori, regizori, performeri – chipuri cunoscute din producțiile teatrului sau artiști dornici să ia parte, în semn de solidaritate, la inițiativa unteatru – au venit în fața camerei, în acest act curajos de dezînsingurare.

unteatru

„Aici pentru dumneavoastră. Pentru că niciunul dintre noi n-ar trebui să se simtă singur în această perioadă. Aici pentru a aminti autorităților că sectorul cultural independent continuă să existe, chiar dacă măsurile adoptate până la această oră nu garantează continuitatea proiectelor artistice nevoite să se autosusțină, indiferent de circumstanțe. Aici de zece ani.” este manifestul ș.a.m.d. Exercițiile artistice, mini-concertele și toate celelalte concepte pregătite de artiștii invitați au putut fi accesate de oriunde, pe prima platformă VoD (Video-on-Demand) de teatru independent din România – unteatru cinematic.

Pentru publicul spectator, ș.a.m.d. este o unealtă împotriva însingurării.

În fiecare moment al celor nouă zile, cineva s-a aflat pe scena de la unteatru. Cineva a venit și s-a expus cu sinceritate, cu asumare și cu dorința de a redefini cuvântul „împreună”. Uneori s-a stat, alteori s-au împărtășit experiențe, s-a cântat sau s-a jucat, uneori s-a vorbit, alteori s-a tăcut. Însă totul s-a făcut pentru a continua veghea aceste scântei aprinse într-o perioadă nesigură și confuză pentru societate, dar mai ales pentru artă.

Pentru sectorul independent, ș.a.m.d. este o formă de activism cultural.

unteatru cinematic

Dacă la protest ieși, de obicei, cu o pancartă și gata să scandezi, oamenii de la unteatru au venit pe scenă și s-au lăsat filmați. Sectorul independent, grav afectat în lipsa unor măsuri concrete de susținere, riscă să devină o specie pe cale de dispariție. Actorii, regizorii, oamenii care meșteresc spectacole, producătorii și managerii teatrelor independente s-au transformat, prin acest performance-semnal-de-alarmă, în activiști. Un efort demn și necesar de vizibilizare a precarității financiare cu care se confruntă sectorul cultural al independenților.

Pentru cei implicați, ș.a.m.d. este un performance la granița dintre teatru și revoluție culturală.

Multitudinea de inițiative teatrale din ultima perioadă, de la reexplorarea spectacolelor de arhivă la teatrul filmat sau cel jucat online, reprezintă o încercare de a menține vine o artă care, în mod normal, catalizează pe viu. Curajul rămâne însă un element-cheie al experimentului teatral. În cazul artiștilor independenți – curajul de a exista în ciuda condițiilor precare, în ciuda piedicilor, curajul de a spune „Suntem aici.” Andreea Șovan, participantă în repetate rânduri la performance-ul de la unteatru, sintetizează ce înseamnă, de fapt, ș.a.m.d. – „Însăși existența artistului azi e o formă de revoluție. Și deocamdată, mostre din această existență încă pot fi privite în timp real. Sticle cu mesaje aruncate în ocean. […]Mesajul din sticlă e simplu: sunt aici, sunt încă aici. Și nu știu cât voi mai fi aici, nu mai contează cât am fost până acum și cum, azi sunt aici. Uite-mă. Pe mâine nu-ți promit. Cam asta e. Mărturia live a existenței. Fragilă, imprecisă, reală, nu mereu entertaining, extrem de valoroasă, vie, încă vie.”

Pentru mine, performance-ul reconfirmă ideea că unteatru nu este doar un teatru, ci o comunitate. ș.a.m.d este despre perseverență. Despre necesitatea și importanța existenței artiștilor în societate. Despre comuniune. Și despre cum putem fi aproape unii de ceilalți, fără a fi fizic împreună. Este un manifest sincer, gândit de oameni pentru care teatrul este mai mult decât un simplu job, adresat oamenilor pentru care teatrul este mai mult decât o simplă formă de entertainment.


După nouă zile de transmisiune live, a apărut și un răspuns din partea autorităților, iar ș.a.m.d. a luat sfârșit. Însă unteatru își propune să revină online cu o serie de întâlniri cu actorii, întâlniri inspirate din momentele puse la cale de aceștia pe parcursul celor opt zile de performance. Ideea unui nou format a venit ca răspuns la solidaritatea și energia creatoare care au alimentat ș.a.m.d. Așa că, dacă vrei să iei parte la povestea pe care unteatru o scrie zilele acestea, ai ocazia să le fii aproape de la distanță 🙂

Categorii:
Daria Ancuța

Daria este studentă în anul III la UNATC, la specializarea Teatrologie – Jurnalism teatral. Cutreieră țara în lung și-n lat, de la un spectacol la altul. Scrie piese de teatru și colaborează cu reviste precum Scena.ro și Teatrul Azi. Are o bănuială că supraviețuiește pe entuziasm și multă, multă curiozitate pentru poveștile oamenilor din jur.

Cele mai noi articole

C Read More

Teatruiunie 21, 2025

Cum mi-am petrecut sfârșitul verii – o copilărie cu gust de amintire

Copilăria, cu miros de iarbă caldă și râsete scăpate printre lacrimi, își găsește ecoul scenic în spectacolul Cum mi-am petrecut sfârșitul verii, montat de Teatrul […]

D Read More

Teatruiunie 21, 2025

Decalogul după Hess – un portret scenic al negării și damnării – la Festivalul Atelier Baia Mare

În cadrul Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER, ediția a 31-a, o ediție ce își propune să radiografieze teatrul nord-vestic prin diversitate tematică și stilistică, […]

M Read More

Teatrumai 14, 2025

„MASS” – teatrul ca loc al durerii, întrebării și iertării

Pe o scenă aproape goală – o masă, patru scaune și un candelabru luminos ce evocă imagini biblice – se întâlnesc patru oameni sfâșiați de […]

O Read More

Teatrumai 14, 2025

 „Omul Pernă” – coșmarul absurd al unui povestitor într-o dictatură fără ieșire

Montarea piesei „Omul Pernă” de Martin McDonagh, în traducerea lui Eugen Gyemant, aduce pe scena Teatrului Municipal Baia Mare o doză concentrată de umor negru, […]

Begin typing your search above and press return to search. Press Esc to cancel.

Sau caută un cunvânt cheie